Treceți la conținutul principal

s-a întâmplat într-un teatru din provincie

(Pe una dintre uşile ce dau în foyer intră un bărbat înalt . În mâna stângă ţine servieta iar în cea dreaptă sacoul de la costum împreună cu două trei foi. E transpirat şi gras)
BROZO : Domnule Iaris? (din uşă, apoi păşind încet spre scenă şi urcând treptele) Dumneavoastră sunteţi domnul regizor Iaris, nu?
IARIS : Da.
BROZO : Brozo mă numesc şi am venit să vă aduc la cunoştinţă faptul că tot personalul a fost eliberat din funcţii. Începând de azi, de la orele 16:00 această instituţie se închide. Vă spun dvs. pentru că din câte s-au putut observa, nimănui nu-i mai pasă de această clădire. Ei bine, asta-i! Bună ziua.
IARIS (pierdut) : Dar nu puteţi închide teatrul! E cu neputinţă! Când s-a hotărât acest lucru? Eu de ce nu am ştiut nimic? De ce nimeni nu a ştiut nimic?
BROZO : Domnul meu, eu sunt un om de afaceri, timpul înseamnă bani cum se spune... În fine. Ce vă pot spune? Oraşul s-a mărit, avem nevoie de spaţii comerciale şi nu numai. În numeroase conferinţe de presă şi şedinţe s-a discutat această problemă. Arenele sportive au fost susţinute, terenurile cu denivelări de asemenea, până şi terenurile virane au avut un punct de susţinere. Clădirea asta, teatrul adică, ei bine, nimeni nu a scos un cuvant. În afară de domnul director care a zis că face din el club de noapte cu cinematograf de marţi până joi. O parte din clădire acum îmi aparţine. Dar dacă vreţi să aflaţi informaţii mai multe, nu eu sunt persoana care vă trebuie. Eu doar am fost rugat să vă anunţ să opriţi repetiţiile pentru spectacolul la care lucraţi şi să părăsiţi teatrul. Nu veneam eu deloc dar eram în trecere. În fine. Pentru ultima oară, ziua buna! (pleacă)

Comentarii

  1. Anonim4:58 p.m.

    scurt si cuprinzator!!! foarte cuprinzator!!!!
    e realitatea zilelor noastre!!!
    se pare ca majoritatea prefera clubul de noapte teatrului
    as fi curios unde s-a intamplat

    RăspundețiȘtergere
  2. Anonim5:13 p.m.

    chiar daca nu s-a intamplat se va intampla cat de curand cu aproape toate teatrele! romania s-a imprumutat ptr bani de pensii ceea ce se intampla rar de tot intr-o societate, doar in colaps financiar! ce sa vorbim de teatre! hai ma, cultura nu face bani, mananca bani! nu? ce, am spus ceva gresit?

    un cetatean

    RăspundețiȘtergere
  3. Ei, hai sa nu exageram! E imposibil sa dispara toate teatrele. Si daca ducem totul la extrem, da sa zicem ca se vor inchide toate toate. Dar se vor gasi altii care sa faca teatru oriunde. Exista nebuni care nu s-ar lasa niciodata de teatru asa ca situatia nu e grava. Atat timp cat exista zeci, sute de studenti care au treaba cu domeniul asta, atat timp cat mai exista oameni cu bani care sustin cultura, atat timp cat avem profesori, regizori etc care nu fac altceva decat teatru, nu o sa dispara niciodata. Asta da, e un caz si probabil vor mai fi si altele. Dar sa nu uitam ca exista mestesugari in sate uitate de lume care au niste ocupatii de care noi nici nu am auzit. Si nu au disparut. Transmit totul din tata un fiu. Teatru va exista...sa nu exageram!

    RăspundețiȘtergere
  4. Anonim7:51 p.m.

    eu am inteles ce spui tu! am exagerat si eu un pic!oameni cu bani care sustin cultura? da? hai sa vedem!da exemple!macar doua!nu ca nu sunt!inca n-au pierit chiar toti! ?dar vreau sa vad doua nume!

    un cetatean

    RăspundețiȘtergere
  5. :)... pai nu vreau sa ti le zic. Sunt! Am intalnit. Si se gasesc. Trebuie doar sa stii cum bati la usa, cum intri, pentru ce si bineinteles CAT vrei.

    RăspundețiȘtergere
  6. cele mai mari teatre de opera din lume sunt finantate de catre persoane extrem de bogate dar care cer ca spectacolele sa fie dupa bunul lor plac............... fiecare isi trage concluziile , este cazul Metropolitan Opera New York sau Teatro alla Scala Covent Garden...etc
    la Met chiar Andrei Serban a montat de curand un titlu nou si intr-un interviu spunea ca sponsorii au preferinte in ceea ce priveste montarea respectiva
    e mult de vorbit
    nicoleta spuneai ca atat timp cat vor exista "nebuni"care vor dori sa faca teatru oriunde , teatru va exista
    cred ca orice actor sau regizor, scenograf... isi doreste un TEATRU in adevaratul sens al cuvantului cu scena, sala , cabine etc
    teatrul nu trebuie facut oricum !!!

    din Chicago pentru dumneavoastra

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole

monolog

Ar fi putut fi o zi perfectă... 
Cu scări rulante care funcţionează şi rozmarin agăţat la poartă;  cu oameni mai puţin grăbiţi şi căsuţe oferite moacă de primar. Dar nu a fost să fie. Ce să-i faci? Timpul ne limitează şi chiar dacă acea zi va veni cândva, sunt şanse ca nici măcar tu să nu o prinzi. Nu vreau să par pesimist, dar vezi şi tu...progresul ne omoară. Trebuie să trăim vieţile astea mici...  Acum să nu te gândeşti că nu sunt deschis la nou! Nici vorbă! Ba de fapt sunt chiar la curent cu tot ce se întâmplă. Aşa ar trebui să fii şi tu! Cum s-ar spune, să fii la curent cu tot ce mişcă. Dar mă rog, să lăsăm toate astea. Din alt motiv te-am chemat.  Vis-a-vis, la teatru, se repetă o piesă nouă. Mergi te rog la Marcel, la portar... Îl ştii doar! Nu? Aşa. Mergi la Marcel şi află cum se numeşte piesa şi când o să fie premiera.  Ne-am înţeles? Bun. Stai, nu pleca! După ce-ai aflat, te duci la casa de bilete şi întrebi căt costă două locuri în primul rând. Vezi, fii atent! Cu banii ăşti…

admiterea la unatc din experienţa unui respins

E greu. Greu de tot. 
Nu din cauza probelor. Pentru ce înseamnă regia de teatru, admiterea asta e de fapt floare la ureche. Ai 17 piese de citit, unele de ştiut ca pe Tatăl nostru şi altele doar de avut habar. Ai trei probe: oral, scris, practic. Voi face referire doar la prima probă unde trebuie să prezinţi trei poveşti (după o poză, un anunţ şi pe baza unor date din textele din categoria “tatăl nostru”). Nimic mai simplu...

E greu. Greu de tot, pentru că te arunci într-o luptă în care adversarii nu sunt nici mai buni, nici mai slabi. Un meci de fotbal, un război sau un joc de strategie îţi oferă tot timpul doi adversari în care unul e mai bun decât altul, între care concurenţa există iar victoria e stabilită după nişte criterii. Golurile sunt goluri, teritoriile sunt teritorii iar vieţile şi punctele rămase sunt dovada învingătorului. Aici nu e concurenţă. E o luptă în care de fapt nu se întâmplă nimic. Problema devine, deci, a ta.
Întrebările frecvente înainte de a intra [în exam…

dialog închipuit

Actorul : Trebuie să ne împăcăm! Rolul : Nu, nu trebuie! Actorul : E adevărat că am stat departe o vară întreagă, dar gata! Acum sunt aici! Rolul : Nici nu mă gândesc! Actorul : Te rog... Vom aştepta împreună, pe un taburet, în culise la Bulandra şi când lumina e perfect rotundă, ieşim în faţă şi zâmbim. Ce spui? Rolul : Spun că eşti un dobitoc! Trei luni de zile-ai fost plecat! Nici măcar o scrisoare, un gând! Te-ai distrat la mare şi-ai băut ca un porc! Actorul : Nu-i adevărat. Am petrecut un sejur cu familia. La Covasna! Şi-n Sibiu la mama soacră! (Trebuia să o vizitez!) Auzi, nu fii ingrat! Rolul : Aha! Tot eu sunt ăla mizerabil! Păi atunci n-ai decât să fii tu în situaţie şi gata! Nu-ţi trebuie nici un rol! Actorul : N-am vrut să spun asta... Rolul : Hai că mă faci să râd! Păi n-am vorbit cu Treplev cât-ai fost plecat?! Mi-a spus că nici măcar nu l-ai băgat în seamă stagiunea trecută! Actorul : Nu-i adevărat! Ne-am certat de la povestirea aia tâmpită cu luna! Atât. Şi un pic de l…