Treceți la conținutul principal

confesiunea unui spectator îndrăgostit

;...Un spectator care credea că e îndrăgostit de actriţa aia. Dar el de fapt era îndrăgostit de acel personaj pe care actriţa l-a interpretat, iar acum, dacă a vazut-o jucând ceva ce nu i-a plăcut, a devenit un pic confuz... Pentru că niciodată nu ne îndrăgostim de actor ci numai de un anumit personaj pe care actorul l-a interpretat. Garantat. 
  "azi nu am ce să vă spun voi toate care v-aţi hrănit cu sânge alb pentru mine. voi toate pe care mi le puneam pernă în gânduri umede, din care mă construiam formând una din multe şi mine, azi, mă sugrumă. îmi place privirea voastră. recunosc. v-am dorit pentru privire. (nu pentru ţâţe şi picioare cu vagin sau pentru cur şi buze cu mâini deştepte) – de fapt, eu pândeam să vă iasă din cornee acel zâmbet irisal acea privire pe care acum aş iubi-o mai mult ca pe voi. aş strânge-o in braţe, apoi în măsele - şi-aş strânge-o în mintea mea ca pe o mamă." P.S. Eu m-am îndrăgostit mai de mult de Sara Deever. Personajul era interpretat de Charlize Theron, în filmul Sweet November.

Comentarii

  1. se spune ca e indicat sa cunosti un artist fie el actor, pictor, scenograf, regizor,solist, etc doar prin prisma operei sale......ptr ca daca te indragostesti te indragostesti de cum face, ce face, el pe scena, panza, etc si atunci............e dramatic.......ptr ca tu il vrei pe personaj nu pe EL, EA........

    RăspundețiȘtergere
  2. e asa sau nu?
    artistii ce au de spus?dar oamenii care se indragostesc de artisti?

    maya

    RăspundețiȘtergere
  3. (din păcate) în spatele artistului, poate locui un om mic, urât, murdar şi găunos (NU MEREU!). Alegerea de a descoperi omul din spatele unui produs artistic, îţi aparţine. Important e să se conştientizeze că prima "îndrăgosteală" se naşte de fapt pentru acel "produs", nu pentru om.

    RăspundețiȘtergere
  4. Anonim6:16 p.m.

    claudia roia

    artistii ar trebui sa fie frumosi si ca oameni dar de multe ori nu sunt.am cunoscut in particular cativa mari artisti care erau si sunt si in viata particulara niste minuni!dar ca sa fii minunat si in viata particulara si pe scena. trebuie sa fii minunat din nastere!!!!!

    RăspundețiȘtergere
  5. toate vin toate trec ... mistuit ramai pe viata

    RăspundețiȘtergere
  6. Da, artistii ar trebui sa fie frumosi si ca oameni, dar eu am avut "placerea" de a-i cunoste pe cativa care erau total opusul aparitiilor lor publice...trist, dar unii se joaca si cand nu sunt pe scena

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole

monolog

Ar fi putut fi o zi perfectă... 
Cu scări rulante care funcţionează şi rozmarin agăţat la poartă;  cu oameni mai puţin grăbiţi şi căsuţe oferite moacă de primar. Dar nu a fost să fie. Ce să-i faci? Timpul ne limitează şi chiar dacă acea zi va veni cândva, sunt şanse ca nici măcar tu să nu o prinzi. Nu vreau să par pesimist, dar vezi şi tu...progresul ne omoară. Trebuie să trăim vieţile astea mici...  Acum să nu te gândeşti că nu sunt deschis la nou! Nici vorbă! Ba de fapt sunt chiar la curent cu tot ce se întâmplă. Aşa ar trebui să fii şi tu! Cum s-ar spune, să fii la curent cu tot ce mişcă. Dar mă rog, să lăsăm toate astea. Din alt motiv te-am chemat.  Vis-a-vis, la teatru, se repetă o piesă nouă. Mergi te rog la Marcel, la portar... Îl ştii doar! Nu? Aşa. Mergi la Marcel şi află cum se numeşte piesa şi când o să fie premiera.  Ne-am înţeles? Bun. Stai, nu pleca! După ce-ai aflat, te duci la casa de bilete şi întrebi căt costă două locuri în primul rând. Vezi, fii atent! Cu banii ăşti…

admiterea la unatc din experienţa unui respins

E greu. Greu de tot. 
Nu din cauza probelor. Pentru ce înseamnă regia de teatru, admiterea asta e de fapt floare la ureche. Ai 17 piese de citit, unele de ştiut ca pe Tatăl nostru şi altele doar de avut habar. Ai trei probe: oral, scris, practic. Voi face referire doar la prima probă unde trebuie să prezinţi trei poveşti (după o poză, un anunţ şi pe baza unor date din textele din categoria “tatăl nostru”). Nimic mai simplu...

E greu. Greu de tot, pentru că te arunci într-o luptă în care adversarii nu sunt nici mai buni, nici mai slabi. Un meci de fotbal, un război sau un joc de strategie îţi oferă tot timpul doi adversari în care unul e mai bun decât altul, între care concurenţa există iar victoria e stabilită după nişte criterii. Golurile sunt goluri, teritoriile sunt teritorii iar vieţile şi punctele rămase sunt dovada învingătorului. Aici nu e concurenţă. E o luptă în care de fapt nu se întâmplă nimic. Problema devine, deci, a ta.
Întrebările frecvente înainte de a intra [în exam…

dialog închipuit

Actorul : Trebuie să ne împăcăm! Rolul : Nu, nu trebuie! Actorul : E adevărat că am stat departe o vară întreagă, dar gata! Acum sunt aici! Rolul : Nici nu mă gândesc! Actorul : Te rog... Vom aştepta împreună, pe un taburet, în culise la Bulandra şi când lumina e perfect rotundă, ieşim în faţă şi zâmbim. Ce spui? Rolul : Spun că eşti un dobitoc! Trei luni de zile-ai fost plecat! Nici măcar o scrisoare, un gând! Te-ai distrat la mare şi-ai băut ca un porc! Actorul : Nu-i adevărat. Am petrecut un sejur cu familia. La Covasna! Şi-n Sibiu la mama soacră! (Trebuia să o vizitez!) Auzi, nu fii ingrat! Rolul : Aha! Tot eu sunt ăla mizerabil! Păi atunci n-ai decât să fii tu în situaţie şi gata! Nu-ţi trebuie nici un rol! Actorul : N-am vrut să spun asta... Rolul : Hai că mă faci să râd! Păi n-am vorbit cu Treplev cât-ai fost plecat?! Mi-a spus că nici măcar nu l-ai băgat în seamă stagiunea trecută! Actorul : Nu-i adevărat! Ne-am certat de la povestirea aia tâmpită cu luna! Atât. Şi un pic de l…