Treceți la conținutul principal

actorul bondaro-greiere

Cred că aştepta ceva... Stătea acolo, în baie sub duş şi repeta. Îl făcea pe Hamlet.
- Îl am la degetu’ mic pă personaju' ăsta mă! Nimeni nu ştia de el, nimeni nu ştia ce actor mare este el. Şi el... Păi el nu putea spune cu exactitate ce anume ar fi vrut să vină, ce rol, ce promisiune... Aştepta cumva să intre cineva pe uşă şi să-i spună că simularea a decurs minunat, ce el este genial şi că în realitate cariera lui abia acum începe că nu trebuie să mai aştepte, să mai facă şuşe. Doar că nu mai venea odată cineva. Pentru că dacă ar veni.... Păi băi! Dacă ar fi venit... Abia atunci ar putea povesti tuturor cum a fost el înjurat, adulat, întrebat, aşteptat, cum i s-a cerut socoteală şi consum de energie şi cum a oferit de toate tuturor până când a rămas supt de oboseală. Dar nu venea nimeni. Cu toate astea el se îmbrăca cât putea de bine şi avea grijă să fie foarte delicat şi înfumurat. Când mergea la o repetiţie, stătea cu fularul la gură ca să nu inhaleze praf. Mai filma o scenă de sex şi dacă prietena se supăra, el îi explica
- Dar pisi, nu sunt eu, e personajul! (Până la urmă ce este un actor dacă nu e un om care trebuie să spună minciuni cu sinceritate!? Nu?! Doar că unii nu conştientizează când mint) Şi dacă nici pentru dvs. nu vine nimeni, înseamnă că suferiţi de acest periculos virus numit bondaro-greierită; virus de care foarte puţini scapă. (Mai ales în acest anotimp rece în care e criză de roluri, poveşti şi calitate) Atenţie şi grijă mărită! Numai bine!

Comentarii

  1. spunea cineva intr-un comentariu mai demult ca in (arta), teatru, film, etc., nu e vorba de sansa!? dar cum sa nu fie vorba si de sansa? insa da, sunt de acord ca e vorba de munca si nu de asteptat si cerut de la vecina furnica!
    si cu talentul, da , e minunat sa ai talent cu carul dar sa-l inmultesti! stii ca Dumnezeu iti da un TALANT(a se vedea pilda) pe care tu trebuie obligatoriu sa-l inmultesti ca altfel e mare pacat!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!


    maria

    RăspundețiȘtergere
  2. Cu siguranţă ne putem referi şi la şansă. Există însă o mică problemă : şansa, tu singur ţi-o construieşti. Când vine "un tren" pe care nu trebuie să îl pierzi, acel "tren" nu te-a întâlnit; "el" a fost chemat de tine. :)

    RăspundețiȘtergere
  3. adica chemi trenul ca pe taxi? hei, taxi!dar tre sa ai "bani" sa-l "platesti"
    da'poa'sa ia altcineva trenu'asta?adica tu sa-l scapi chiar daca tu l-ai chemat? hai ca poate daca nu esti atent.....!!!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. E cam în felul următor.

    I. Poate fi vorba de noroc (dar niciodată să nu te bazezi pe asta!) Adică să ţi se ofere un super rol spre exemplu.
    [A.] Dacă eşti pe fază, apuci pe drumu' ăsta şi scoţi tot ce poţi mai bun din afacerea asta.
    [B.] Refuzi. Şi nu vei şti niciodată unde puteai ajunge, etc.
    [C.] Accepţi, dar nu eşti destul de bun pentru a acoperi rolul, sarcina, etc. (În cazul ăsta, mai bine nu făceai! - Pe principiul "Dacă tăceai filozof rămâneai")
    [D.] Vine altu mai bun şi mai rapid şi îţi fură şansa care ţi-a fost oferită ţie.

    II. Dacă ţi-ai construit tu şansa, ea va fi la un nivel direct proporţional cu forţa ta, talentul tău, etc. Dacă eşti bou, va fi un proiect de 2 lei. Şansa o chemi la tine, o faci să fie.
    [A.]"adică chemi trenul ca pe taxi" - cum spui tu - prin plocoane şi pupat în fund, prin mită şi multe alte mijloace (evident urâte, dar nerostite). În cazul ăsta va fi vorba de o şansă care se risipeşte. (Garantat, fără doar şi poate) Va fi un proiect slab, dar pe care toţi îl vor lăuda, pentru că a fost "plătit" bine. (În cazul ăsta nu îţi fură nimeni şansa pentru că eşti "bazat")
    [B.]Sau chemi trenu' la tine pur şi simplu prin muncă multă. Cu fiecare mic proiecţel, fiecare ieşire, oricât de mică, etc, tu demonstrezi. Arăţi că eşti profesionist, bun, muncitor, etc. (Oamenii serioşi şi foarte buni este imposibil să nu iasă la suprafaţă.)
    Aici se poate fura şansa. Poţi să o pierzi. Şi de obicei o primeşte tipul de la II A. dacă o pierzi.

    În speranţa că am fost destul de explicit...

    Mai adaug un singur lucru.
    Cel mai greu drum dar şi cel mai sănătos, care te arată din ce aluat eşti făcut, este II B.
    În românia se practică I C., ID., şi II A. în exces.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole

monolog

Ar fi putut fi o zi perfectă... 
Cu scări rulante care funcţionează şi rozmarin agăţat la poartă;  cu oameni mai puţin grăbiţi şi căsuţe oferite moacă de primar. Dar nu a fost să fie. Ce să-i faci? Timpul ne limitează şi chiar dacă acea zi va veni cândva, sunt şanse ca nici măcar tu să nu o prinzi. Nu vreau să par pesimist, dar vezi şi tu...progresul ne omoară. Trebuie să trăim vieţile astea mici...  Acum să nu te gândeşti că nu sunt deschis la nou! Nici vorbă! Ba de fapt sunt chiar la curent cu tot ce se întâmplă. Aşa ar trebui să fii şi tu! Cum s-ar spune, să fii la curent cu tot ce mişcă. Dar mă rog, să lăsăm toate astea. Din alt motiv te-am chemat.  Vis-a-vis, la teatru, se repetă o piesă nouă. Mergi te rog la Marcel, la portar... Îl ştii doar! Nu? Aşa. Mergi la Marcel şi află cum se numeşte piesa şi când o să fie premiera.  Ne-am înţeles? Bun. Stai, nu pleca! După ce-ai aflat, te duci la casa de bilete şi întrebi căt costă două locuri în primul rând. Vezi, fii atent! Cu banii ăşti…

admiterea la unatc din experienţa unui respins

E greu. Greu de tot. 
Nu din cauza probelor. Pentru ce înseamnă regia de teatru, admiterea asta e de fapt floare la ureche. Ai 17 piese de citit, unele de ştiut ca pe Tatăl nostru şi altele doar de avut habar. Ai trei probe: oral, scris, practic. Voi face referire doar la prima probă unde trebuie să prezinţi trei poveşti (după o poză, un anunţ şi pe baza unor date din textele din categoria “tatăl nostru”). Nimic mai simplu...

E greu. Greu de tot, pentru că te arunci într-o luptă în care adversarii nu sunt nici mai buni, nici mai slabi. Un meci de fotbal, un război sau un joc de strategie îţi oferă tot timpul doi adversari în care unul e mai bun decât altul, între care concurenţa există iar victoria e stabilită după nişte criterii. Golurile sunt goluri, teritoriile sunt teritorii iar vieţile şi punctele rămase sunt dovada învingătorului. Aici nu e concurenţă. E o luptă în care de fapt nu se întâmplă nimic. Problema devine, deci, a ta.
Întrebările frecvente înainte de a intra [în exam…

dialog închipuit

Actorul : Trebuie să ne împăcăm! Rolul : Nu, nu trebuie! Actorul : E adevărat că am stat departe o vară întreagă, dar gata! Acum sunt aici! Rolul : Nici nu mă gândesc! Actorul : Te rog... Vom aştepta împreună, pe un taburet, în culise la Bulandra şi când lumina e perfect rotundă, ieşim în faţă şi zâmbim. Ce spui? Rolul : Spun că eşti un dobitoc! Trei luni de zile-ai fost plecat! Nici măcar o scrisoare, un gând! Te-ai distrat la mare şi-ai băut ca un porc! Actorul : Nu-i adevărat. Am petrecut un sejur cu familia. La Covasna! Şi-n Sibiu la mama soacră! (Trebuia să o vizitez!) Auzi, nu fii ingrat! Rolul : Aha! Tot eu sunt ăla mizerabil! Păi atunci n-ai decât să fii tu în situaţie şi gata! Nu-ţi trebuie nici un rol! Actorul : N-am vrut să spun asta... Rolul : Hai că mă faci să râd! Păi n-am vorbit cu Treplev cât-ai fost plecat?! Mi-a spus că nici măcar nu l-ai băgat în seamă stagiunea trecută! Actorul : Nu-i adevărat! Ne-am certat de la povestirea aia tâmpită cu luna! Atât. Şi un pic de l…