Treceți la conținutul principal

A fi sau a nu fi... Facebook

Ne puneam întrebări. 
De cele mai multe ori, atunci când eram singuri cu noi acasă, şi accidental, atunci când ne aflam în public. Fiecare avea cel puţin o problemă nerezolvată care aştepta cuminte un răspuns ce avea să clarifice situaţia. Evident, ne vedeam de vieţile noastre fără să-i deranjăm prea mult pe cei din jurul nostru. Era un fel de-a fi. 
Dacă citeşti, atunci eşti tocilar, dacă nu citeşti, eşti dobitoc precum toţi ceilalţi; dacă ştii prea multe lucruri, înseamnă că sigur ai pile, dacă nu ştii mai nimic, înseamnă că nu vrei să divulgi ceea ce ştii déjà,  şi aşa mai departe.  În acest sens, informaţia corectă în ceea ce priveşte un amănunt, devine o armă, o unealtă şi în acelaşi timp o reală comoară. Undeva printre fapte, mereu a existat o luptă invizibilă, pe viaţă şi pe moarte – în care se puteau identifica un vânător şi o victimă.

Se găsesc astfel în tot acest univers  teatral, oameni care vor să ştie când este castingul X, unde se desfăşoară repetiţia Y, pe cine trebuie să distribuie pentru a fi văzut bine sau pur şi simplu data la care e în regulă să fie demarat un proiect. Nimeni nu recunoaşte acest lucru, deşi el există. Asemenea întrebări nu se spun cu voce tare; esenţial este să se caute răspunsul corect, să fie descoperit.  (Devine cred clar faptul că unii descoperă  mult fără a se chinui prea tare.)  Din când în când, această căutare oarbă nu este însă în zadar. 

După un timp, a venit şi ziua în care răspunsurile nu mai trebuiau să fie căutate. Cred că totul a pornit de la ideea că într-un spaţiu virtual, cineva poate fi oricine îşi doreşte – fapt care e clar că naşte milioane de identităţi. Completăm prin posibilitatea de a promova aproape orice fără ca acţiunile să fie privite drept un mesaj de tip spam, ci mai mult precum activitatea recentă a persoanei în cauză  (cu excepţiile care intră în calcul uneori).  La toate acestea se mai adaugă o serie de  elemente picante şi reţeta popularităţii este completă.  După caz, unele persoane se debarasează virtual de toate evenimentele şi faptele ce-i compun viaţa;  fapte care nu sunt neapărat de fiecare dată reale.
  
Doamnelor şi domnilor, vă prezentăm Facebook – locul în care răspunsurile vin la tine fără să mai fie nevoie să pui întrebări.  Aici, trebuie să spargi un singur cod : „cu cine să fii prieten?”.  În spatele oricărei postări se poate afla un producător, regizor, actor, scenarist, tot ce vrei tu... Restul vine de la sine, pentru că informaţia pe care o deţii, deja a fost postată pe wall-ul cuiva.. Vânătoare plăcută!

Comentarii

  1. Desi stau non stop pe facebooktot mi se pare o prostie, prefer sa-l las deschis si sa ies afara in parc sau undeva sa ma relaxez

    RăspundețiȘtergere
  2. in ultima vreme am inceput sa iau in considerare serios inchiderea facebookului. mult timp irosit si, asa cum ai zis si tu, oamenii pot sa afle lucruri despre tine foarte usor sau sa-si contureze niste prejudecati

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole

monolog

Ar fi putut fi o zi perfectă... 
Cu scări rulante care funcţionează şi rozmarin agăţat la poartă;  cu oameni mai puţin grăbiţi şi căsuţe oferite moacă de primar. Dar nu a fost să fie. Ce să-i faci? Timpul ne limitează şi chiar dacă acea zi va veni cândva, sunt şanse ca nici măcar tu să nu o prinzi. Nu vreau să par pesimist, dar vezi şi tu...progresul ne omoară. Trebuie să trăim vieţile astea mici...  Acum să nu te gândeşti că nu sunt deschis la nou! Nici vorbă! Ba de fapt sunt chiar la curent cu tot ce se întâmplă. Aşa ar trebui să fii şi tu! Cum s-ar spune, să fii la curent cu tot ce mişcă. Dar mă rog, să lăsăm toate astea. Din alt motiv te-am chemat.  Vis-a-vis, la teatru, se repetă o piesă nouă. Mergi te rog la Marcel, la portar... Îl ştii doar! Nu? Aşa. Mergi la Marcel şi află cum se numeşte piesa şi când o să fie premiera.  Ne-am înţeles? Bun. Stai, nu pleca! După ce-ai aflat, te duci la casa de bilete şi întrebi căt costă două locuri în primul rând. Vezi, fii atent! Cu banii ăşti…

admiterea la unatc din experienţa unui respins

E greu. Greu de tot. 
Nu din cauza probelor. Pentru ce înseamnă regia de teatru, admiterea asta e de fapt floare la ureche. Ai 17 piese de citit, unele de ştiut ca pe Tatăl nostru şi altele doar de avut habar. Ai trei probe: oral, scris, practic. Voi face referire doar la prima probă unde trebuie să prezinţi trei poveşti (după o poză, un anunţ şi pe baza unor date din textele din categoria “tatăl nostru”). Nimic mai simplu...

E greu. Greu de tot, pentru că te arunci într-o luptă în care adversarii nu sunt nici mai buni, nici mai slabi. Un meci de fotbal, un război sau un joc de strategie îţi oferă tot timpul doi adversari în care unul e mai bun decât altul, între care concurenţa există iar victoria e stabilită după nişte criterii. Golurile sunt goluri, teritoriile sunt teritorii iar vieţile şi punctele rămase sunt dovada învingătorului. Aici nu e concurenţă. E o luptă în care de fapt nu se întâmplă nimic. Problema devine, deci, a ta.
Întrebările frecvente înainte de a intra [în exam…

dialog închipuit

Actorul : Trebuie să ne împăcăm! Rolul : Nu, nu trebuie! Actorul : E adevărat că am stat departe o vară întreagă, dar gata! Acum sunt aici! Rolul : Nici nu mă gândesc! Actorul : Te rog... Vom aştepta împreună, pe un taburet, în culise la Bulandra şi când lumina e perfect rotundă, ieşim în faţă şi zâmbim. Ce spui? Rolul : Spun că eşti un dobitoc! Trei luni de zile-ai fost plecat! Nici măcar o scrisoare, un gând! Te-ai distrat la mare şi-ai băut ca un porc! Actorul : Nu-i adevărat. Am petrecut un sejur cu familia. La Covasna! Şi-n Sibiu la mama soacră! (Trebuia să o vizitez!) Auzi, nu fii ingrat! Rolul : Aha! Tot eu sunt ăla mizerabil! Păi atunci n-ai decât să fii tu în situaţie şi gata! Nu-ţi trebuie nici un rol! Actorul : N-am vrut să spun asta... Rolul : Hai că mă faci să râd! Păi n-am vorbit cu Treplev cât-ai fost plecat?! Mi-a spus că nici măcar nu l-ai băgat în seamă stagiunea trecută! Actorul : Nu-i adevărat! Ne-am certat de la povestirea aia tâmpită cu luna! Atât. Şi un pic de l…