Treceți la conținutul principal

dialog închipuit

Actorul : Trebuie să ne împăcăm!  
Rolul : Nu, nu trebuie!
Actorul : E adevărat că am stat departe o vară întreagă, dar gata! Acum sunt aici!  
Rolul : Nici nu mă gândesc!  
Actorul : Te rog... Vom aştepta împreună, pe un taburet, în culise la Bulandra şi când lumina e perfect rotundă, ieşim în faţă şi zâmbim. Ce spui?  
Rolul : Spun că eşti un dobitoc! Trei luni de zile-ai fost plecat! Nici măcar o scrisoare, un gând! Te-ai distrat la mare şi-ai băut ca un porc!  
Actorul : Nu-i adevărat. Am petrecut un sejur cu familia. La Covasna! Şi-n Sibiu la mama soacră! (Trebuia să o vizitez!) Auzi, nu fii ingrat!  
Rolul : Aha! Tot eu sunt ăla mizerabil! Păi atunci n-ai decât să fii tu în situaţie şi gata! Nu-ţi trebuie nici un rol!  
Actorul : N-am vrut să spun asta...  
Rolul : Hai că mă faci să râd! Păi n-am vorbit cu Treplev cât-ai fost plecat?! Mi-a spus că nici măcar nu l-ai băgat în seamă stagiunea trecută!  
Actorul : Nu-i adevărat! Ne-am certat de la povestirea aia tâmpită cu luna! Atât. Şi un pic de la Nina... Dar nimic mai mult! Oricum, ne-am împăcat.  
Rolul : Şi eu de unde ştiu că nu vei face la fel şi cu mine!?  
Actorul : Dar “am venit să-ţi bandajez iar trupul cu bucăţi din carnea mea”!
Rolul : Nu fii măgar! Aia e replica mea, pe care i-o dau domnişoarei Suzi în scena 4!
Actorul : Corect! Dar fără mine nu o poţi rosti! Şi uite, am venit cu hainele tale preferate şi cu un teanc de povestiri.  
Rolul : Pffff... Nu ştiu...  
Actorul : Nu sunt eu cel mai bun, dar ştiu că un personaj poate exista numai când un actor şi un rol lucrează împreună… Aşa că stai aici şi ascultă!  
Rolul : Hei, hei! Cu un ton mai drăguţ, nu se poate?  
Actorul : Te rog!  
Rolul : Aşa!  
Actorul : La ce doamne iartă-mă te gândeşti când dai replica asta de aici....  
Rolul : Care?
Actorul : Uite asta!..

Comentarii

  1. e un drum lung si sinuos dar merita facut!
    exista si posibilitatea sa nu se ajunga la partea cu tonul mai dragut si " la ce doamne iarta-ma te gandesti" si atunci e si mai complicat
    misto text

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu, "atunci" nu e mai complicat; "atunci" pur şi simplu te depăşeşte rolul.
    Merci. Mă bucur să aud că îţi place.

    RăspundețiȘtergere
  3. sau poate fi o remiza,
    o amanare pentru vremuri "mai pasnice"

    RăspundețiȘtergere
  4. Da, e posibil. Adică să îţi dai seama că eşti depăşit de situaţie "acum" şi să încerci "peste un timp" când ştii sigur că ai evoluat.

    RăspundețiȘtergere
  5. Anonim8:18 p.m.

    Este o prostie. Asta nu este o convorbire reala!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole

monolog

Ar fi putut fi o zi perfect ă...  Cu scări rulante care funcţionează şi rozmarin agăţat la poartă;  cu oameni mai puţin grăbiţi şi căsuţe oferite moacă de primar. Dar nu a fost să fie. Ce să-i faci? Timpul ne limitează şi chiar dacă acea zi va veni cândva, sunt şanse ca nici măcar tu să nu o prinzi. Nu vreau să par pesimist, dar vezi şi tu...progresul ne omoară. Trebuie să trăim vieţile astea mici...  Acum să nu te gândeşti că nu sunt deschis la nou! Nici vorbă! Ba de fapt sunt chiar la curent cu tot ce se întâmplă. Aşa ar trebui să fii şi tu! Cum s-ar spune, să fii la curent cu tot ce mişcă. Dar mă rog, să lăsăm toate astea. Din alt motiv te-am chemat.  Vis-a-vis, la teatru, se repetă o piesă nouă. Mergi te rog la Marcel, la portar... Îl ştii doar! Nu? Aşa. Mergi la Marcel şi află cum se numeşte piesa şi când o să fie premiera.  Ne-am înţeles? Bun. Stai, nu pleca! După ce-ai aflat, te duci la casa de bilete şi întrebi căt costă două locuri în primul rând. Vezi, fii atent! Cu

admiterea la unatc din experienţa unui respins

E greu. Greu de tot.  Nu din cauza probelor. Pentru ce înseamnă regia de teatru, admiterea asta e de fapt floare la ureche. Ai 17 piese de citit, unele de ştiut ca pe Tatăl nostru şi altele doar de avut habar. Ai trei probe: oral, scris, practic. Voi face referire doar la prima probă unde trebuie să prezinţi trei poveşti (după o poză, un anunţ şi pe baza unor date din textele din categoria “tatăl nostru”). Nimic mai simplu... E greu. Greu de tot, pentru că te arunci într-o luptă în care adversarii nu sunt nici mai buni, nici mai slabi. Un meci de fotbal, un război sau un joc de strategie îţi oferă tot timpul doi adversari în care unul e mai bun decât altul, între care concurenţa există iar victoria e stabilită după nişte criterii. Golurile sunt goluri, teritoriile sunt teritorii iar vieţile şi punctele rămase sunt dovada învingătorului. Aici nu e concurenţă. E o luptă în care de fapt nu se întâmplă nimic. Problema devine, deci, a ta. Întrebările frecvente înainte de a int