Treceți la conținutul principal

pâine şi circ

sau  nea gigi, amic bun cu gogu

Vorbeam zilele acestea despre nivelul la care se face şi se consumă “arta” în România. Ajungeam la concluzia, eu şi interlocutorii mei, că nu e chiar totul pierdut...

Privesc la televizor pentru câteva minute. Parcă sunt în transă! Ba nu, cred că mă fascinează ce văd! E incredibil câtă prostie! Nu am mai urmărit un program cap-coadă de foarte multă vreme. Nu e greu de ghicit de ce. Văd un tip, patron Tv, care s-a îmbogăţit în ultimii ani (până la extrem şi la nesimţire), din prostia românului hrănită sistematic cu perseverenţa picăturii chinezeşti, cu cele mai sinistre poveşti. Îndobitocire în masă.

Ştiţi cum se moare din picătura chinezească? Picătura inofensivă de apă cade regulat, cu precizie de ceasornic pe creştetul condamnatului. Şi omul moare. Întâi psihic, apoi fizic. Suferinţa e imensă. Teoretic, acea picătură nu poate să ucidă nimic. Totul se petrece în mintea condamnatului căruia i se comunică pedeapsa: moartea prin picătura chinezească.

Ei, oamenii privesc la televizor şi de acolo se informează. Vine nea’gigi acasă de unde munceşte el, şi trece prin piaţa plină de lume, de unde îşi cumpără bere, mici, seminţe şi programul tv. Mănâncă, râgâie de câteva ori, o înjură pe nevastă-sa, îşi bate plodul (pe principiul “eu te-am făcut eu te omor”), iar în cele din urmă se aşează în faţa televizorului şi butonează. Credeţi că va putea vreodată nea’gigi să nu mai înjure când ajunge cu butonatul la un canal Tv care difuzează o emisiune culturală ???

Bine, nu putem rezuma toată populaţia doar la nea’gigi. Dar în mare parte alde nea’gigi îl înghite cu fulgi cu tot pe individul care priveşte telejurnalul cultural, citeşte din clasici şi merge la piese după Kafka şi Brecht. Una la mână că cel din urmă nu are forţa să-i ţină piept mârlanului şi a doua la mână că de-alde nea’gigi sunt mulţi şi se-nmulţesc pe zi ce trece. Dacă populaţia majoritară este formată din nea’gigi şi ai lui, chiar credeţi că vom scăpa uşor de epoca manelistă în care ne bălăcim de atâta vreme? Suntem aici prin bunăvoinţa multora gen patronul tv (de care vă spuneam mai devreme), cu bani atât de mulţi, că-şi ia case-n Honolulu şi circulă cu avionul până la brutărie. Iar banii sunt făcuţi din prostia gigi-lor pe care o hrăneşte consecvent precum o mamă narcotizată care nu conştientizează că dacă îşi hrăneşte zilnic copilul cu lături el chiar poate deveni porc.

Da, dar vezi, patronul nostru e unul dintre spectatorii de teatru, care vine la spectacol îmbrăcat la costum de firmă, cu piţipoanca de companie la braţ. Acolo se laudă cu prietenii lui “artiştii”, se bate pe burtă cu ei şi îi plăteşte să joace în megaproducţiile televiziunii lui (pentru că el e un veritabil consumator şi producător de artă!). Ei şi să nu crezi că în sălile de teatru nu vine şi categoria “nea’gigi şi ai lui”? Ba vine! De fapt el este omul care adoarme fericit că s-a culturalizat şi că trăieşte integrat în Europa.

Vorbeam zilele acestea despre nivelul la care se face şi se consumă “arta” în România. Ajungeam la concluzia, eu şi interlocutorii mei , că nu e chiar totul pierdut.

Comentarii

  1. bravo!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
    cineva care le spune pe nume!!!!!!!!!!!!!!!
    zero tv care s-a mutat in casa mare continua ofensiva!!!!!!!!!!!!!!!!
    faceti ceva!!!!!!!!!!!nu mai comutati acolo!!!!!!!
    priviti altceva!!!!!romani, treziti-va , parca nu erati asa la inceputuri!!!!!!!!!!!!

    prof. Maria Caliman

    RăspundețiȘtergere
  2. cristian sarbu

    da!mare adevar spui alina iacob!
    multumim!

    RăspundețiȘtergere
  3. Anonim1:55 p.m.

    horia pavlu

    daca nu cer prea mult sa-mi spuneti care e motivul ptr care la noi in romania se promoveaza atat de mult non-valoarea?
    de ce numai pitipoance si cocalari peste tot?
    mai ne intoxicam si murim toti si gata!

    RăspundețiȘtergere
  4. Anonim2:21 p.m.

    am vrut capitalism. da?am fost comunisti.da?
    capitalism nu stim sa facem.da?comunismul nu a murit. este? am amestecat aceste doua ingrediente si a iesit o salbaticie in care omul valoros, cu adevarat isi ia zborul spre alte zari sau undeva unde sa mediteze, scrie, gandeasca, se roage, traiasca in ritmul si stilul dorit si mediul dorit.omul nou, salbaticoneocomunist stie sa traiasca in "felul lui".care e felul lui? cel in care valoare nu prea are ce cauta.la rang de lege sta banul! undeva unde doar materialul primeaza si spiritualul nu are aer sa respire traiesc in pace cocalarul si pitipoanca. astia n-au nevoie de valoare. au ei destula,ia sa te iei cu ei sau de iei sa vezi atunci!dar intrebare mea este tu ce faci sa scapi de astia?

    alina iacob

    RăspundețiȘtergere
  5. Anonim2:43 p.m.

    trist dar adevarat. multumesc, alina iacob.ai dreptate. nu doar sa ne plangem e calea, ci sa actionam. voi lua atitudine.intr-adevar cei mai multi se complac si se plang. dar de actionat nu actioneaza nimeni.

    alex vlad, nicoleta popescu, veronica placintescu va astept si pe voi sa comentati.

    horia pavlu, arhitect

    RăspundețiȘtergere
  6. In mod normal nu as fi comentat la acest articol/discutie/dezbatere (voi explica de ce), dar pentru ca Horia Pavlu ne-a rugat, o voi face.
    De obicei nu ma bag in discutii despre pitipoance, otv, manelisti si asta pentru ca l-a un moment dat m-am gandit fix la ceea ce spuneti si voi pe aici si anume ca toata lumea vorbeste si nimenu nu ia atitudine. In primul rand eu evit sa vorbesc despre ei. Pentru mine nu exista. Ii bagam prea mult in seama...si imi pare rau ca se vorbeste despre asta pe acest site. Se bate pasul pe loc( "nu doar sa ne plangem e calea, ci sa actionam"). Eu am luat atitudine la un nivel foarte mic, in care am grija de lumea mea. De oamenii care sunt pe langa mine, incurajez fara sa bag pe gat, arta. De fiecare data cand am ocazia sustin valorile, vorbesc despre etc, fara sa jignesc pe nimeni. Strict in planul meu de convieturie iau atitudine. Nu prea imi place nici expresia asta " a lua atitudine". Nu cred ca despre asta e vorba. E mai degraba vorba despre un respect interior. Pot spune ca iau atitudine neluind in seama niciun gigi si niciun gogu. Prefer sa ofer ceva decat sa spun "nu asa se face".Peste tot -si in articolul de mai sus- cand lumea incearca sa ia atitudine se incepe cu un "NU". Am vazut de curand o emisiune cu Cristi Puiu, Andi Vasluianu si Maia Morgenstern in care se discuta despre "de ce nu apar valorile la televizor". Pai cum vine asta? Chemi valorile si le intrebi de ce nu le cheama lumea in general? pai daca tot le-ai chema, pai daca tot "ai luat atitudine", de ce nu vorbesti despre proiectele lor? De ce nu vorbesti despre valori, de ce nu informezi omul cu ce mai fac valorile. Se bate pasul pe loc intr-un mare stil...pe care il inteleg dar de care m-am saturat. Nu mi se pare o metoda foarte eficienta sa vorbim despre tartani... ca nu e interesant. Nu cred ca omului trebuie sa ii spui "nu e bine sa asculti manele". Cred ca ai mai multe sanse daca ii spui "ce bine e sa asculti muzica x sau...muzica pur si simplu." Nu stiu daca am coerenta...dar e o discutie ampla pe care as avea-o cu voi toti cei care vor sa ia atitudine. Ar fi dragut la o cafea...dar deocamdata folosim internetul. Nu stiu ce as putea comenta... pe mine nu ma enerveaza lucruile care exista deja, ci cele care nu exista. Sa te lupti cu poporul trecut prin comunism nu e o solutie, sa dai totusi ceva frumos oricui e un pas inainte. In discutia asta ar putea intra si actul pe care l-a facut Paula Seling. Ea a oferit manelistilor ceva bun. Si lor le-a placut. Ca a fost condamnata, ca a fost sau nu un compromis, ca e marketing sau nu...eu am fost decaord. Oamenilor trebuie sa le dai, nu sa le iei. De ce avem atatea pitipoance si cocalari? pentru ca nu li se ofera ceva mai bun. De ce nu li se ofera? Ca nu ia nimeni atitudine. De ce nu ia nimeni atitudine? Ne orpim aici. Eu am acceptat sa fac parte din echipa "teatruacum" tocmai pentru ca e ceva frumos pe care il pot oferi. Si in felul asta mic, foarte mic, iau atitudine...daca vreti voi sa folosesc expresia asta...si daca as avea ca scop in viata sa starpesc marlania...as face asta. Dar scopul meu este altul si trebuie sa recunosc ca nu e foarte departe de asta. Voi reveni...poate mai coerenta. Astept si eu parerile voastre :)

    RăspundețiȘtergere
  7. A!mi-a mai venit ceva in minte ca citeam ceea ce a spus prof. Maria Caliman. Si ma intrebam... Cati dintre cei care condamna zero tv-ul il au scos din grila? Foarte putini. Eu l-am scos de curand pentru ca uneori mai stateam sa vad pana unde merge prostia. M-am prins ca n-are limite si gata. Ma uit si la mama mea...ca saraca e femeie cu cap. Si ea uraste marlania dar cateodata o vad ca se uita la otv si imi spune ca se distreaza. Si uite asa, pana si cei care nu au nicio treaba cu lumea asta fac audientza... De asta ziceam mai sus ca " a lua taitudine" se face mai intai la un nivel mic, la un respect interior fata de sine. Trebuie sa ajungem noi astia care ne consideram mai sus -intelectual vorbind ...sa fim atat de shmecheri incat discutiile despre altceva inafara de arta, lectura si ce mai vreti voi, sa nu existe. Am intalnit pe cineva care m-a intrebat cine e dan diaconescu. Nu i-am explicat dar l-am invitat la o cafea sa vorbim despre... orice. Fain tipu' :P

    RăspundețiȘtergere
  8. nicoleta sa dai diamante la porci(paula-manelsiti)e degeaba,ei nu stiu ce sa faca cu diamantele mai! sa spui omului uite fa aia ca e bine etc crede-ma ca unii chiar incearca si se lovesc de multe ziduri de ignoranta si de vorba"asta se crede destept". ei se urca in masinile lor si te scuipa cu coji de seminte. intotdeauna la romani a mers doar cu biciul.da , stiu e trist, vai , cum gandesc asa???
    mai nicoleta, suntem rai, asta e raspunsul, rai si....., si ......da'multi...si combinatia e mortala.nu se vorbeste mult despre ce e rau trebuie sa se vorbeasca si mai mult pana se exclud singuri cei care fac marlaniile astea pe bani multi si pe sufletele noastre! in cutiile de posta ale oamenilor nu trebuie sa mai apara scrisori de la "catindati" ci scrisorile noastre cu "nu faceti asta". se va vorbi in desert dar va fi ca picatura chinezesca de care spune alina iacob dar de data asta in cealalta directie si poate va astupa gaura de la cealalta picatura si omul se va dumiri ce e cu el.daca tacem nu ramanem filozofi ci marginalizati de niste nimeni.de fapt suntem tara nimanui in acest moment.trist dar adevarat.si stiti voi care e durerea?toti cei plecati ar veni in tara daca aici ar fi bine.toata lumea vrea acasa intr-un final ptr ca oriunde ai fi esti un intrus, nu esti de-al lor!!!din experienta vorbesc.oricat de destept ai fi te folosesc amabil si pe bani dar atat!

    horia pavlu

    RăspundețiȘtergere
  9. Intotdeauna am sustinut ca vorbesc din experienta mea foarte mica de viata. Am 20 de ani si nu m-am lovit de lucruri de care, iata, oamenii mai mare se plag. In curand voi ajunge la concluzia ca biciul e solutia. asta o stiu deja si militez pentru ea la capitolul amenzi pentru scuipat, aruncat pe jos etc. Numai ca noi aici nu vorbim de lucruri practice. Noi vrem sa schimbam interiorul omului...noi vrem sa facem lumea nu sa nu se uite la otv, ci sa nu le placa otv!!! Ori asta nu se face cu biciul...cred. Sau poate ca ai/aveti dreptate si trebuie starpiti. Eu nu ii condamn pe tinerii manelisti, pe pitipoance si pe alte specimene din campania Guerilla. Nu, pe astia tineri care se lasa manipulati de media nu ii condamn. Ei nu vad altceva...lor nu li se ofera altceva. Nu a fost nimeni care sa ia un manelist si sa-l duca la teatru, sa-i vorbeasca despre minunile vietii asteia ( care nu sunt banii)...dar jur ca daca ai tact poti corupe orice cocalar sa fie om.Din aceeasi experienta putina...am si facut-o si daca n-as fi fost ocupata as fi schimbat cativa oameni in totalitate. Dar noi nu avem timp sa facem lucruri mari decat daca ne facem un scop din asta. Dar tu horia/domnule pavlu care sunteti arhitect, banuiesc ca scopul dumneavoastra in viata e altul decat sa militati pentru arta. De aia zic ca macar pe plan local sa facem curatenie. In noi si la oamnii de zi cu zi care trec pe la mesele noastre. Spuneati mai sus ca veti lua atitudine. Va spun doar ca sunt dispusa sa ma alatur atat timp cat - dupa o discutie de cafea- suntem pe aceeasi lungime de unda:P. Daca vine cine sa-mi spune hai sa facem asta pentru ca doua puncte ..si consecintele sunt astea doua puncte, eu ma bag, nu tac doar ca sa raman filozof.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole

monolog

Ar fi putut fi o zi perfect ă...  Cu scări rulante care funcţionează şi rozmarin agăţat la poartă;  cu oameni mai puţin grăbiţi şi căsuţe oferite moacă de primar. Dar nu a fost să fie. Ce să-i faci? Timpul ne limitează şi chiar dacă acea zi va veni cândva, sunt şanse ca nici măcar tu să nu o prinzi. Nu vreau să par pesimist, dar vezi şi tu...progresul ne omoară. Trebuie să trăim vieţile astea mici...  Acum să nu te gândeşti că nu sunt deschis la nou! Nici vorbă! Ba de fapt sunt chiar la curent cu tot ce se întâmplă. Aşa ar trebui să fii şi tu! Cum s-ar spune, să fii la curent cu tot ce mişcă. Dar mă rog, să lăsăm toate astea. Din alt motiv te-am chemat.  Vis-a-vis, la teatru, se repetă o piesă nouă. Mergi te rog la Marcel, la portar... Îl ştii doar! Nu? Aşa. Mergi la Marcel şi află cum se numeşte piesa şi când o să fie premiera.  Ne-am înţeles? Bun. Stai, nu pleca! După ce-ai aflat, te duci la casa de bilete şi întrebi căt costă două locuri în primul rând. Vezi, fii atent! Cu

admiterea la unatc din experienţa unui respins

E greu. Greu de tot.  Nu din cauza probelor. Pentru ce înseamnă regia de teatru, admiterea asta e de fapt floare la ureche. Ai 17 piese de citit, unele de ştiut ca pe Tatăl nostru şi altele doar de avut habar. Ai trei probe: oral, scris, practic. Voi face referire doar la prima probă unde trebuie să prezinţi trei poveşti (după o poză, un anunţ şi pe baza unor date din textele din categoria “tatăl nostru”). Nimic mai simplu... E greu. Greu de tot, pentru că te arunci într-o luptă în care adversarii nu sunt nici mai buni, nici mai slabi. Un meci de fotbal, un război sau un joc de strategie îţi oferă tot timpul doi adversari în care unul e mai bun decât altul, între care concurenţa există iar victoria e stabilită după nişte criterii. Golurile sunt goluri, teritoriile sunt teritorii iar vieţile şi punctele rămase sunt dovada învingătorului. Aici nu e concurenţă. E o luptă în care de fapt nu se întâmplă nimic. Problema devine, deci, a ta. Întrebările frecvente înainte de a int

dialog închipuit

Actorul : Trebuie să ne împăcăm!   Rolul : Nu, nu trebuie! Actorul : E adevărat că am stat departe o vară întreagă, dar gata! Acum sunt aici!   Rolul : Nici nu mă gândesc!   Actorul : Te rog... Vom aştepta împreună, pe un taburet, în culise la Bulandra şi când lumina e perfect rotundă, ieşim în faţă şi zâmbim. Ce spui?   Rolul : Spun că eşti un dobitoc! Trei luni de zile-ai fost plecat! Nici măcar o scrisoare, un gând! Te-ai distrat la mare şi-ai băut ca un porc!   Actorul : Nu-i adevărat. Am petrecut un sejur cu familia. La Covasna! Şi-n Sibiu la mama soacră! (Trebuia să o vizitez!) Auzi, nu fii ingrat!   Rolul : Aha! Tot eu sunt ăla mizerabil! Păi atunci n-ai decât să fii tu în situaţie şi gata! Nu-ţi trebuie nici un rol!   Actorul : N-am vrut să spun asta...   Rolul : Hai că mă faci să râd! Păi n-am vorbit cu Treplev cât-ai fost plecat?! Mi-a spus că nici măcar nu l-ai băgat în seamă stagiunea trecută!   Actorul : Nu-i adevărat! Ne-am certat de la po