Treceți la conținutul principal

Îţi trebuie stomac tare pentru că surpriză(!) : începe stagiunea...

- Dragi colegi, studenţi, regizori şi actori, profesionişti şi/sau diletanţi, 
mă bucur nespus să vă am pe toţi la un loc! Am marea onoare de a deschide stagiunea din acest an. Mă bucur să fac parte din echipa de artişti a teatrului nostru şi salut cu plăcere pe noii noştri colegi mai tineri - aş vrea ca ei să se simtă aici ca acasă.
Anul acesta vom debuta cu realizarea unui spectacol comic, uşurel. 1h 40 maxim. Ce e peste, e pierdere. Iese lumea din sală. Madam Nuţi o să facă afişul şi dă anunţ la presă.

Mă bucur să vă văd. Merg în spate că am pe cineva cu mine şi ne revedem peste o oră la şedinţa de deschidere.
Măi Lucian ia hai încoa! De ce te-am adus eu aici. Încep repetiţiile aici la o comedie excelentă care cred  eu că o să fie un mare succes. E o piesă contemporană scrisă de Jerry M.W. Ludmill: “Acasă la Mike Surby”. Ai auzit de ea, de autor? Nu cunoşti nu? Ei e o aventură foarte frumoasă cu o mulţime de încurcături. O piesă mai nouă care a fost scrisă special pentru nişte actori mari de la Hollywood. Abia acuma a fost tradusă şi a ajuns şi la noi. Totul se petrece acasă la Şurbi – personajul principal pe care o să îl joace Dan Morin. Am un rol pentru tine. Un fel de bucătar dobitoc fără experienţă, neîndemânatic care mereu calcă în străchini. O să fii bucătarul lui Şurbi, adică a lui Dan. E foarte ofertant. Tu eşti ochii şi urechile acţiunii, la tot ce se întâmplă. Un fel de intermediar între personajul lui Dan şi restul lumii. Zi-mi dacă vrei că dacă nu eu pot să iau pe altcineva imediat. Eu m-am gândit că e o ocazie, să joci cu un actor mare, să fii pe scenă... Plus că e un rol greu, ofertant. Ăsta e un personaj care nu vorbeşte prea mult. Mai degrabă tace şi face.
- Da, mi-ar plăcea...răspunde Lucian firav...

În teatru, trebuie să ştii pe cine să refuzi la fel cum în teatru, trebuie să ştii cui să-i răspunzi afirmativ. Dacă cineva are nevoie de tine, e în regulă, dar dacă are nevoie de un actor şi atât, atunci refuză.
Şi încă ceva. Pune condiţii şi impune-te! Lumea asta drăguţă te va călca pe boaşe din plăcere. Mulţumesc.

Comentarii

  1. Anonim6:46 p.m.

    talent plus munca plus munca plus munca plus cunoastere plus open mind plus "vreau sa fiu cel mai bun" te ajuta sa ai experiente favorabile si sa nu fie nevoie sa te invarti printre prosti
    bafta!!!!!!!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Anonim7:24 p.m.

    domnule dar se si reuseste!!!!!!!!!!
    se si poate!!!!!!!!!!!!!!
    totul e sa vrei sa faci ceva important pentru oameni pe lumea asta!!!!!!!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole

monolog

Ar fi putut fi o zi perfectă... 
Cu scări rulante care funcţionează şi rozmarin agăţat la poartă;  cu oameni mai puţin grăbiţi şi căsuţe oferite moacă de primar. Dar nu a fost să fie. Ce să-i faci? Timpul ne limitează şi chiar dacă acea zi va veni cândva, sunt şanse ca nici măcar tu să nu o prinzi. Nu vreau să par pesimist, dar vezi şi tu...progresul ne omoară. Trebuie să trăim vieţile astea mici...  Acum să nu te gândeşti că nu sunt deschis la nou! Nici vorbă! Ba de fapt sunt chiar la curent cu tot ce se întâmplă. Aşa ar trebui să fii şi tu! Cum s-ar spune, să fii la curent cu tot ce mişcă. Dar mă rog, să lăsăm toate astea. Din alt motiv te-am chemat.  Vis-a-vis, la teatru, se repetă o piesă nouă. Mergi te rog la Marcel, la portar... Îl ştii doar! Nu? Aşa. Mergi la Marcel şi află cum se numeşte piesa şi când o să fie premiera.  Ne-am înţeles? Bun. Stai, nu pleca! După ce-ai aflat, te duci la casa de bilete şi întrebi căt costă două locuri în primul rând. Vezi, fii atent! Cu banii ăşti…

admiterea la unatc din experienţa unui respins

E greu. Greu de tot. 
Nu din cauza probelor. Pentru ce înseamnă regia de teatru, admiterea asta e de fapt floare la ureche. Ai 17 piese de citit, unele de ştiut ca pe Tatăl nostru şi altele doar de avut habar. Ai trei probe: oral, scris, practic. Voi face referire doar la prima probă unde trebuie să prezinţi trei poveşti (după o poză, un anunţ şi pe baza unor date din textele din categoria “tatăl nostru”). Nimic mai simplu...

E greu. Greu de tot, pentru că te arunci într-o luptă în care adversarii nu sunt nici mai buni, nici mai slabi. Un meci de fotbal, un război sau un joc de strategie îţi oferă tot timpul doi adversari în care unul e mai bun decât altul, între care concurenţa există iar victoria e stabilită după nişte criterii. Golurile sunt goluri, teritoriile sunt teritorii iar vieţile şi punctele rămase sunt dovada învingătorului. Aici nu e concurenţă. E o luptă în care de fapt nu se întâmplă nimic. Problema devine, deci, a ta.
Întrebările frecvente înainte de a intra [în exam…

dialog închipuit

Actorul : Trebuie să ne împăcăm! Rolul : Nu, nu trebuie! Actorul : E adevărat că am stat departe o vară întreagă, dar gata! Acum sunt aici! Rolul : Nici nu mă gândesc! Actorul : Te rog... Vom aştepta împreună, pe un taburet, în culise la Bulandra şi când lumina e perfect rotundă, ieşim în faţă şi zâmbim. Ce spui? Rolul : Spun că eşti un dobitoc! Trei luni de zile-ai fost plecat! Nici măcar o scrisoare, un gând! Te-ai distrat la mare şi-ai băut ca un porc! Actorul : Nu-i adevărat. Am petrecut un sejur cu familia. La Covasna! Şi-n Sibiu la mama soacră! (Trebuia să o vizitez!) Auzi, nu fii ingrat! Rolul : Aha! Tot eu sunt ăla mizerabil! Păi atunci n-ai decât să fii tu în situaţie şi gata! Nu-ţi trebuie nici un rol! Actorul : N-am vrut să spun asta... Rolul : Hai că mă faci să râd! Păi n-am vorbit cu Treplev cât-ai fost plecat?! Mi-a spus că nici măcar nu l-ai băgat în seamă stagiunea trecută! Actorul : Nu-i adevărat! Ne-am certat de la povestirea aia tâmpită cu luna! Atât. Şi un pic de l…