Treceți la conținutul principal

situaţia din ţară. fenomenul teatral

În spatele acestui iz comic, se ascunde şi un pic de a....r
DESPRE SPECTACOLE :
-Cum merge piesa ta, are succes?
-Ar avea dacă directorul teatrului nu mi-ar pune beţe-n roate : o programează numai când sala e goală...
DESPRE ACTORI :
Regizorul este nemulţumit de actori :
R - Păi cum adică nu poţi să tai lemnul în scenă?
A1 - Păi ce eu sunt tâmplar? De unde să ştiu eu să repar, să sudez, să calc, să orice la urma urmei? Eu ştiu să joc. Eu sunt actor.
R - Şi tu de ce nu vrei fata părăsită din piesă? Va trebui să joci rolul unei fete nevinovate, care...
A2 -Nu pot, domnule regizor.
R -De ce?
A2 -Nu am pic de experienţă în acest sens!
DESPRE SPECTATORI :
-Nu sunt decât douăzeci de persoane în sala la spectacol. Am face poate mai bine să le dăm banii înapoi!
-Imposibil, sunt toţi cu invitaţii.
La cererea publicului, putem reveni asupra subiectului...

Comentarii

  1. Anonim11:47 a.m.

    asta in orasele din tara, in unele, ca la bucuresti se joaca cu sali pline!
    oricum teatrul nu moare, nu are cum!
    se fac spectacole bune, se fac si proaste, poti sa alegi!sunt actori buni, actori slabi, actori talentati, actori muncitori....etc

    RăspundețiȘtergere
  2. Anonim12:06 p.m.

    sunt atat de multe teatre bune in tara cu actori f.talentati care au ales sa ramana in "provincie" cum spun "capitalistii"

    clara

    RăspundețiȘtergere
  3. Anonim10:45 a.m.

    actorii nu trebuie sa fie vedete la lucru. trebuie sa fie meseriasi! un meserias e un meserias. stie totul despre domeniul meseriei lui. sa insir familia de cuvinte a meseriasului?

    charlot

    RăspundețiȘtergere
  4. alex vlad8:00 p.m.

    Cam asta e problema de multe ori : mulţi (dintre cei care practică) sunt de părere sau trăiesc cu ideea că actoria este o meserie, dar de fapt trebuie să fie un stil de viaţă, o necesitate. Aşa cum se întâmplă şi în alte câteva domenii precum yoga, arte marţiale, etc. Fiind doar o meserie este egal cu 0.

    RăspundețiȘtergere
  5. Anonim9:31 p.m.

    sergiu nicolaescu spune ca ne mor "dinozaurtii" referindu-se la actorii de marca ai neamului, la generatia de aur care se duce...... cine vine din urma? asta e intrebarea?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. alex vlad10:30 p.m.

      Cred că e nevoie doar să privești și vezi cine vine din urmă...

      Ștergere
  6. Anonim5:35 p.m.

    erata: "dinozaurii"

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole

monolog

Ar fi putut fi o zi perfect ă...  Cu scări rulante care funcţionează şi rozmarin agăţat la poartă;  cu oameni mai puţin grăbiţi şi căsuţe oferite moacă de primar. Dar nu a fost să fie. Ce să-i faci? Timpul ne limitează şi chiar dacă acea zi va veni cândva, sunt şanse ca nici măcar tu să nu o prinzi. Nu vreau să par pesimist, dar vezi şi tu...progresul ne omoară. Trebuie să trăim vieţile astea mici...  Acum să nu te gândeşti că nu sunt deschis la nou! Nici vorbă! Ba de fapt sunt chiar la curent cu tot ce se întâmplă. Aşa ar trebui să fii şi tu! Cum s-ar spune, să fii la curent cu tot ce mişcă. Dar mă rog, să lăsăm toate astea. Din alt motiv te-am chemat.  Vis-a-vis, la teatru, se repetă o piesă nouă. Mergi te rog la Marcel, la portar... Îl ştii doar! Nu? Aşa. Mergi la Marcel şi află cum se numeşte piesa şi când o să fie premiera.  Ne-am înţeles? Bun. Stai, nu pleca! După ce-ai aflat, te duci la casa de bilete şi întrebi căt costă două locuri în primul râ...
23 de comentarii
Citiți mai multe

admiterea la unatc din experienţa unui respins

E greu. Greu de tot.  Nu din cauza probelor. Pentru ce înseamnă regia de teatru, admiterea asta e de fapt floare la ureche. Ai 17 piese de citit, unele de ştiut ca pe Tatăl nostru şi altele doar de avut habar. Ai trei probe: oral, scris, practic. Voi face referire doar la prima probă unde trebuie să prezinţi trei poveşti (după o poză, un anunţ şi pe baza unor date din textele din categoria “tatăl nostru”). Nimic mai simplu... E greu. Greu de tot, pentru că te arunci într-o luptă în care adversarii nu sunt nici mai buni, nici mai slabi. Un meci de fotbal, un război sau un joc de strategie îţi oferă tot timpul doi adversari în care unul e mai bun decât altul, între care concurenţa există iar victoria e stabilită după nişte criterii. Golurile sunt goluri, teritoriile sunt teritorii iar vieţile şi punctele rămase sunt dovada învingătorului. Aici nu e concurenţă. E o luptă în care de fapt nu se întâmplă nimic. Problema devine, deci, a ta. Întrebările frecvente înainte de a...
26 de comentarii
Citiți mai multe

A fi sau a nu fi... Facebook

Ne puneam întrebări.  De cele mai multe ori, atunci când eram singuri cu noi acasă, şi accidental, atunci când ne aflam în public. Fiecare avea cel puţin o problemă nerezolvată care aştepta cuminte un răspuns ce avea să clarifice situaţia. Evident, ne vedeam de vieţile noastre fără să-i deranjăm prea mult pe cei din jurul nostru. Era un fel de-a fi.  Dacă citeşti, atunci eşti tocilar, dacă nu citeşti, eşti dobitoc precum toţi ceilalţi; dacă ştii prea multe lucruri, înseamnă că sigur ai pile, dacă nu ştii mai nimic, înseamnă că nu vrei să divulgi ceea ce ştii déjà,  şi aşa mai departe.  În acest sens, informaţia corectă în ceea ce priveşte un amănunt, devine o armă, o unealtă şi în acelaşi timp o reală comoară. Undeva printre fapte, mereu a existat o luptă invizibilă, pe viaţă şi pe moarte – în care se puteau identifica un vânător şi o victimă. Se găsesc astfel în tot acest univers  teatral, oameni care vor să ştie când este castingul X, unde se...
3 comentarii
Citiți mai multe