Treceți la conținutul principal

spectacolul lumii


Dacă ieşi pe stradă într-o zi în care soarele străluceşte să ai curajul să mergi mult pe jos şi vei observi fiecare fărâmă de viaţă care te înconjoară.

 Ai să vezi că mai sunt încă îndrăgostiţi care se ţin de mână şi îşi dăruiesc flori.

Mai există copii în parcuri care se joacă şi construiesc poveşti minunate, copii care ştiu - atunci când îşi privesc părinţii în ochi - că nimic şi nimeni nu poate să le facă nici un rău. Mai sunt încă perechi de bătrânei care se iubesc ca-n prima zi; îi recunoşti după cum se ţin de mână şi au grijă unul de altul din priviri.

În pieţe, se mai găsesc precupeţi care nu-ţi pun în coş legume şi fructe stricate doar de dragul de a face ei bani. Mai sunt oameni care te întreabă dacă te pot ajuta cu ceva atunci când eşti la pământ, şi mai sunt medici care salvează vieţi fără să se gândească la viaţa lor.

Încă există artişti care militează pentru viaţa altora în cele mai întunecate colţuri ale planetei; mai sunt tineri frumoşi, manieraţi şi deştepţi sau bărbaţi galanţi şi femei cu zâmbetul pe buze. Mai avem vânzătoare amabile care te lasă să încerci zeci de bluze chiar dacă nu cumperi nici una, sau şefi care nu te forţează să stai peste program.

Dacă ai ocazia să vezi toate acestea îţi vei da seama că planeta nu se opreşte pentru nimic în lume iar certurile noastre, angoasele noastre, crizele sau supărările, agitaţia şi mârlănia noastră, nu vor face decât să strice pentru un timp echilibrul şi aşa fragil.

Peste toate acestea vin şi vă spun că dacă în ziua aceea în care aţi văzut acest spectacolul al lumii, ajungeţi seara într-o sală de teatru în care artiştii se transformă din oamenii obişnuiţi pe care poate i-aţi întâlnit pe stradă, în personajele din cărţi, atunci a doua zi cred că vă va fi jenă (măcar pentru câteva clipe) să mai fiţi răi, trişti, ranchiunoşi, morocănoşi, cârcotaşi, nemulţumiţi şi toate celelalte...

Comentarii

  1. Anonim1:24 a.m.

    ce frumooooos!!!!!!!!!!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Anonim4:02 p.m.

    dupa tot ce se intampla in lume si in tara asta in ultimul timp iata ca citesc ceva care ma face sa visez

    adriana lumar

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole

monolog

Ar fi putut fi o zi perfect ă...  Cu scări rulante care funcţionează şi rozmarin agăţat la poartă;  cu oameni mai puţin grăbiţi şi căsuţe oferite moacă de primar. Dar nu a fost să fie. Ce să-i faci? Timpul ne limitează şi chiar dacă acea zi va veni cândva, sunt şanse ca nici măcar tu să nu o prinzi. Nu vreau să par pesimist, dar vezi şi tu...progresul ne omoară. Trebuie să trăim vieţile astea mici...  Acum să nu te gândeşti că nu sunt deschis la nou! Nici vorbă! Ba de fapt sunt chiar la curent cu tot ce se întâmplă. Aşa ar trebui să fii şi tu! Cum s-ar spune, să fii la curent cu tot ce mişcă. Dar mă rog, să lăsăm toate astea. Din alt motiv te-am chemat.  Vis-a-vis, la teatru, se repetă o piesă nouă. Mergi te rog la Marcel, la portar... Îl ştii doar! Nu? Aşa. Mergi la Marcel şi află cum se numeşte piesa şi când o să fie premiera.  Ne-am înţeles? Bun. Stai, nu pleca! După ce-ai aflat, te duci la casa de bilete şi întrebi căt costă două locuri în primul rând. Vezi, fii atent! Cu

admiterea la unatc din experienţa unui respins

E greu. Greu de tot.  Nu din cauza probelor. Pentru ce înseamnă regia de teatru, admiterea asta e de fapt floare la ureche. Ai 17 piese de citit, unele de ştiut ca pe Tatăl nostru şi altele doar de avut habar. Ai trei probe: oral, scris, practic. Voi face referire doar la prima probă unde trebuie să prezinţi trei poveşti (după o poză, un anunţ şi pe baza unor date din textele din categoria “tatăl nostru”). Nimic mai simplu... E greu. Greu de tot, pentru că te arunci într-o luptă în care adversarii nu sunt nici mai buni, nici mai slabi. Un meci de fotbal, un război sau un joc de strategie îţi oferă tot timpul doi adversari în care unul e mai bun decât altul, între care concurenţa există iar victoria e stabilită după nişte criterii. Golurile sunt goluri, teritoriile sunt teritorii iar vieţile şi punctele rămase sunt dovada învingătorului. Aici nu e concurenţă. E o luptă în care de fapt nu se întâmplă nimic. Problema devine, deci, a ta. Întrebările frecvente înainte de a int

dialog închipuit

Actorul : Trebuie să ne împăcăm!   Rolul : Nu, nu trebuie! Actorul : E adevărat că am stat departe o vară întreagă, dar gata! Acum sunt aici!   Rolul : Nici nu mă gândesc!   Actorul : Te rog... Vom aştepta împreună, pe un taburet, în culise la Bulandra şi când lumina e perfect rotundă, ieşim în faţă şi zâmbim. Ce spui?   Rolul : Spun că eşti un dobitoc! Trei luni de zile-ai fost plecat! Nici măcar o scrisoare, un gând! Te-ai distrat la mare şi-ai băut ca un porc!   Actorul : Nu-i adevărat. Am petrecut un sejur cu familia. La Covasna! Şi-n Sibiu la mama soacră! (Trebuia să o vizitez!) Auzi, nu fii ingrat!   Rolul : Aha! Tot eu sunt ăla mizerabil! Păi atunci n-ai decât să fii tu în situaţie şi gata! Nu-ţi trebuie nici un rol!   Actorul : N-am vrut să spun asta...   Rolul : Hai că mă faci să râd! Păi n-am vorbit cu Treplev cât-ai fost plecat?! Mi-a spus că nici măcar nu l-ai băgat în seamă stagiunea trecută!   Actorul : Nu-i adevărat! Ne-am certat de la po